Acatistul Sf. Sava de Gotul de la Buzău
Slava Tie, Dumnezeul nostru... Imparate ceresc... Sfinte Dumnezeule... Preasfanta Treime... Tatal nostru... Ca a Ta este imparatia...
Miluieste-ne pe noi, Doamne... Slava... Doamne, miluieste-ne pe noi... Si acum... Usa milostivirii...
Condacul 1
Sfinte Mucenice al lui Iisus Hristos, care din pruncie ai slăvit pe Dumnezeu prin a ta viaţă îngerească trăită pe pământul ţării noastre; cu credinţă şi cu dragoste-ţi cântăm aşa:
Bucură-te, Sfinte mucenice Sava, apărător al dreptei credinţe!
Icosul 1
Îngerească viaţă din copilărie ai trăit Sfinte mucenice Sava, căci, prin cuvânt, cu fapte bune şi prin cântare sfântă, meleagurile Buzăului le-ai luminat în duhul Evangheliei lui Hristos şi pe strămoşii noştri la dreapta credinţă i-ai îndemnat, pentru care îţi cântăm, zicând:
Bucură-te, căci cu îngerii vieţuieşti acum în ceruri;
Bucură-te, că de acolo neîncetat te rogi pentru noi;
Bucură-te, că ale tale sfinte rugăciuni sunt bine primite;
Bucură-te, grabnic ajutător în nevoi şi necazuri;
Bucură-te, că te-ai făcut pe tine pildă vie de slujire lui Hristos;
Bucură-te, că la Dumnezeu ai cugetat ziua şi noaptea;
Bucură-te, că ale tale tinereţi lui Iisus le-ai închinat;
Bucură-te, căci cu glasul tău cel dulce în Biserică ai cântat;
Bucură-te, Sfinte mucenice Sava, apărător al dreptei credinţe!
Condacul Al 2-Lea
Cu nespusă dragoste şi evlavie creştină L-ai slujit pe Dumnezeu în Biserică prin rugăciune şi post, asemănându-te prin aceasta cu îngerii din ceruri, unde neîncetat cânţi împreună cu ei lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul Al 2-Lea
Asemenea unei făclii ce arde, te-ai aprins, o, Sfinte mucenice Sava, de focul dragostei lui Dumnezeu, punându-ţi Viaţa în pericol prin apărarea dreptei credinţe creştine de păgânii care slujeau celor neînsufleţite şi ai îndemnat pe toţi credicioşii Bisericii să se îndepărteze de mâncărurile jertfite idolilor; pentru aceasta noi, cu bucurie, îţi cântăm aşa:
Bucură-te, că lumina lui Hristos în tine a strălucit;
Bucură-te, că învăţăturile tale, sfinte, pe mulţi i-a luminat;
Bucură-te, că nu ţi-ai cruţat ale tale tinereţi pentru Hristos;
Bucură-te, că te-ai împotrivit până la moarte păgânilor;
Bucură-te, că ai arătat la toţi neputinţa şi zădărnicia idolilor;
Bucură-te, că de mic ai iubit calea Bisericii prin care dobândim mântuire;
Bucură-te, că nu te-ai întinat cu cele idoleşti;
Bucură-te, că te-ai făcut pe tine străjer al Ortodoxiei;
Bucură-te, Sfinte mucenice Sava, apărător al dreptei credinţe!
Condacul Al 3-Lea
Sfântul Vasile cel Mare, printr-o scrisoare către guvernatorul Sciţiei Minor, a cerut să i se trimită în grabă moaştele Sfântului mucenic Sava de la Buzău, pe care să le aşeze la loc de cinste în Biserica din Capadocia, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul Al 3-Lea
Ca-ntr-o icoană sfântă ţi s-a zugrăvit Viaţa ta duhovnicească în acea scrisoare a Bisericii din Goţia către Biserica din Capadocia, care a primit ale tale moaşte făcătoare de minuni, pentru care-ţi cântăm aşa:
Bucură-te, că şi de numele tău se leagă vechimea creştinismului pe aceste meleaguri buzoiene;
Bucură-te, că în ţinuturile Buzăului ai vieţuit ca un monah;
Bucură-te, că ai fost apărător al dogmelor creştine în faţa păgânilor;
Bucură-te, că te-ai arătat pe tine foarte silitor spre orice lucru bun;
Bucură-te, că ai trăit drept în credinţă până la moarte;
Bucură-te, căci în feciorie şi ascultare de Biserică ai vieţuit;
Bucură-te, că în Biserică ai cântat neîncetat lui Dumnezeu;
Bucură-te, că pe mulţi i-ai întărit în duhul Evangheliei lui Hristos;
Bucură-te, Sfinte mucenice Sava, apărător al dreptei credinţe!
Condacul Al 4-Lea
Mulţimea prigoanelor şi răutatea păgânilor din Gotia nu te-au îndepărtat pe tine, Sfinte mucenice Sava, de la dreapta credinţă a Bisericii, pentru care, împreună cu tine, cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul Al 4-Lea
Nevoind să mănânci din jertfele idolilor, Sfinte mucenice Sava, ai fost supus la grele şi mari chinuri cutremurătoare pe care, însă, le-ai biruit cu dragostea fierbinte faţă de Hristos, pentru care-ţi cântăm aşa:
Bucură-te, că mai presus de toate L-ai iubit pe Dumnezeu;
Bucură-te, că sufletul ţi 1-ai încredinţat Mântuitorului Hristos;
Bucură-te, că nu te-ai înfricoşat de cei care ucid trupul;
Bucură-te, că Athanaric al goţilor n-a putut să te îndepărteze de Biserică;
Bucură-te, căci cu bărbătie ai răbdat Crucea suferintelor;
Bucură-te, că pentru credinţă ai fost scos afară din satul tău;
Bucură-te, că prin toate persecuţiile îndurate şi mai mult te-ai întărit în credinţă;
Bucură-te, căci în apa Buzăului ai primit cununa muceniciei;
Bucură-te, Sfinte mucenice Sava, apărător al dreptei credinţe!
Condacul Al 5-Lea
În Săptămâna Luminată a Sfintelor Paşti, Sfinte Sava, ai fost chinuit împreună cu duhovnicul tău, preotul Sansala, iar tâlharii cei nelegiuiţi v-au prigonit amarnic, pe voi, care v-aţi închinat şi aţi cântat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul Al 5-Lea
Fiind prigoane mari împotriva creştinilor, tu, Sfinte mucenice Sava, ai îndrăznit să prăznuieşti cu bucurie în Biserica satului tău Sfintele Paşti, împreună cu preotul Sansala, unde ai fost găsit de Atharid prigonitorul care v-a dus prin locuri pustiite de focul migratorilor, bătându-vă pe voi cu nuiele şi bice, fără de milă, pătimind mult pentru credinţa în Hristos. Pentru aceasta şi noi îţi cântăm:
Bucură-te, căci cu bucurie mare ai pătimit multe pentru dreapta credinţă;
Bucură-te, că nu te-ai lepădat de Taina Sfântului Botez;
Bucură-te, că învierea lui Hristos ţi-a dat tărie în credinţa cea dreaptă;
Bucură-te, că în Săptămâna luminată a Sfintelor Paşti ai fost martirizat;
Bucură-te, că şi acum, în ceruri, proslăveşti Învierea Mântuitorului Iisus Hristos;
Bucură-te, că la necazuri şi prigoane te întăreai, zicând: "Mare este Dumnezeu";
Bucură-te, că până-n clipa morţii ai cântat: Hristos a înviat;
Bucură-te, că apele Buzăului ţi-au spălat ale tale răni însângerate;
Bucură-te, Sfinte mucenice Sava, apărător al dreptei credinţe!
Condacul Al 6-Lea
Moaştele tale, Sfinte mucenice Sava, au fost mutate de la Buzău pe malul Mării Negre, în cetatea Tomisului, prin stăruinţa dreptcredinciosului guvernator al Sciţiei Minor, Iunius Soranus, care, împreună cu fericitul episcop Betranion şi mult popor, le-a primit cu mare cinste şi bucurie, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul Al 6-Lea
Aflând Sfântul Vasile cel Mare de ale tale moaşte, Sfinte mucenice Sava, a trimis o scrisoare Sfântului Betranion, episcop de Tomis, prin care-l ruga stăruitor să trimită ale tale sfinte moaşte în Capadocia. Pe care, cu multă evlavie primindu-le, te-a preamărit, zicând aşa:
Bucură-te, că pe meleagurile Buzăului ai vieţuit;
Bucură-te, că prin viaţă curată şi smerenie ai ajuns în rândul sfinţilor;
Bucură-te, că te-ai luptat ca un viteaz ostaş împotriva ispitelor şi a păcatelor;
Bucură-te, că te-ai învrednicit de mari daruri de la Dumnezeu;
Bucură-te, că pentru mulţi ai fost o pildă vie de credinţă;
Bucură-te, că pe cei din Tomis i-ai mângâiat prin ale tale sfinte moaşte;
Bucură-te, că pe mulţi i-ai întors la dreapta credinţă;
Bucură-te, că şi celor din Capadocia mare bucurie le-ai adus cu moaştele tale sfinte;
Bucură-te, Sfinte mucenice Sava, apărător al dreptei credinţe!
Condacul Al 7-Lea
Deodată cu moaştele Sfântului Sava, episcopul Betranion a trimis şi o epistolă Sfântului Vasile cel Mare în care-şi arăta cinstirea sa faţă de Sava, atletul lui Hristos, şi îndemna pe toţi ca, fără încetare, să cânte lui Dumnezeu, Care este minunat întru sfinţii Săi: Aliluia!
Icosul Al 7-Lea
Marele ierarh Vasile al Capadociei, răspunzând la scrisoarea Sfântului Betranion, şi-a arătat marea sa mulţumire pentru primirea sfintelor moaşte, lăudând pe Sfântul Sava în cântări de cinstire:
Bucură-te, Sava mucenice, alesule ostaş al lui Iisus Hristos;
Bucură-te, că din tinereţe ai urmat calea Evangheliei lui Hristos;
Bucură-te, că tuturor L-ai vestit pe Mântuitorul Iisus Hristos;
Bucură-te, că cele mai mari prigoane nu te-au putut despărţi de dragostea lui Hristos;
Bucură-te, că te-ai arătat pe tine împlinitor al poruncilor lui Hristos;
Bucură-te, că ai primit cunună de mucenic de la Mântuitorul Hristos;
Bucură-te, stâlpare duhovnicească din Tulpina lui Hristos;
Bucură-te, că pe unde ai mers ai vestit Evanghelia lui Hristos;
Bucură-te, Sfinte mucenice Sava, apărător al dreptei credinţe!
Condacul Al 8-Lea
În cea de-a doua scrisoare, Sfântul Vasile cel Mare, îndemna părinteşte pe toţi creştinii din Dacia-romană să facă rugăciuni către Milostivul Dumnezeu, să reverse pacea Sa în lume şi Bisericii şi cu toţii să cânte neîncetat Ziditorului: Aliluia!
Icosul Al 8-Lea
Scrierile Sfântului Vasile cel Mare fac pomenire despre credinţa creştinilor din Dacia şi mai ales de mucenicia Sfântului Sava pe care-l laudă, zicând aşa:
Bucură-te, luptătorule împotriva idolatriei şi a eresurilor;
Bucură-te, că inima ta, cu dragostea lui Hristos, s-a aprins;
Bucură-te, că L-ai mărturisit cu putere pe Hristos în tot locul;
Bucură-te, că pe mulţi goţi i-ai încreştinat;
Bucură-te, că învăţăturile lui Arie ereticul le-ai defăimat;
Bucură-te, că în dreapta credinţă ai rămas neclintit până la moarte;
Bucură-te, că prin credinţa ta fierbinte multora ai fost folositor;
Bucură-te, că şi din pământul României, mulţi sfinţi s-au ridicat la Dumnezeu;
Bucură-te, Sfinte mucenice Sava, apărător al dreptei credinţe!
Condacul Al 9-Lea
Să aducem slavă şi mulţumire Bunului Dumnezeu Care a binevoit ca din ţinuturile noastre stră-române să aleagă pe Sfântul Sava de la Buzău, care, în cer, se roagă neîncetat pentru Biserica şi neamul nostru, cântând: Aliluia
Icosul Al 9-Lea
Ca într-un policandru aprins strălucesc chipurile sfinţilor români înaintea tronului lui Dumnezeu şi ca un luceafăr luminează Sfântul Sava în inimile noastre, ale celor ce-i cântăm
Bucură-te, sfeşnic al Bisericii prea luminos;
Bucură-te, căci pentru mărturisirea lui Hristos cu mare dragoste ai fost aprins;
Bucură-te, că pe mulţi i-ai luminat la adevărul credinţei;
Bucură-te, că te-ai aprins cu dumnezeiescul dor de Dumnezeu;
Bucură-te, smirnă duhovnicească cu bună mireasmă;
Bucură-te, că pentru binele ţării noastre te rogi neîncetat;
Bucură-te, a ţării noastre veşnică floare sfântă;
Bucură-te, că mijloceşti înaintea Mântuitorului Hristos pentru neamul nostru;
Bucură-te, Sfinte mucenice Sava, apărător al dreptei credinţe!
Condacul Al 10-Lea
Sfârşit-ai alergarea ta către cer, Sava prea fericite, la vârsta de treizeci şi opt de ani, în douăsprezece zile ale lunii aprilie, anul 372, ducându-te să iei plata ostenelilor tale de la Stăpânul Hristos şi să cânţi împreună cu îngerii Lui: Alilui
Icosul Al 10-Lea
Viaţa ta a fost ca un rug aprins de focul dragostei lui Hristos, pe care L-ai preamărit prin ale tale fapte bune şi prin cântare bisericească; pentru aceea şi noi te lăudăm, zicând aşa:
Bucură-te, că până la moarte pe Hristos L-ai preamărit;
Bucură-te, că din copilărie ai primit credinţa cea adevărată;
Bucură-te, că inima ta de dragostea lui Hristos s-a aprins;
Bucură-te, căci cu sufletul tău în Dumnezeu ai crezut;
Bucură-te, că pentru Hristos ai lepădat toată grija cea lumească;
Bucură-te, că pe Dumnezeu neîncetat L-ai preaslăvit;
Bucură-te, că pururea ai avut aprinsă în tine candela rugăciunii;
Bucură-te, căci glasul Evangheliei lui Hristos ai ascultat;
Bucură-te, Sfinte mucenice Sava, apărător al dreptei credinţe!
Condacul Al 11-Lea
În Biserică, slujind ca dascăl, pe creştini i-ai învăţat să se ferească de mâncărurile jertfite idolilor, să se lepede de păcate şi să se păzească de orice lucru păgânesc, pentru a fi bine plăcuţi lui Dumnezeu, Căruia i se cuvine cântarea îngerească: Aliluia!
Icosul Al 11-Lea
Cu mare dar dumnezeiesc ai fost învrednicit de Dumnezeu, Sfinte mucenice Sava, să cânţi neîncetat lui Dumnezeu în Biserica slavei Sale, îndemnându-ne şi pe noi să-ţi urmăm pilda vieţii tale sfinte, pentru care îţi aducem aceste cântări:
Bucură-te, cela ce ai fost alăută a Duhului Sfânt;
Bucură-te, chimval bine răsunător al dreptei credinţe;
Bucură-te, că prin cântare sfântă ai propovăduit pe Dumnezeu;
Bucură-te, că prin aceasta ai devenit un fierbinte slujitor al lui Hristos;
Bucură-te, că pe toţi creştinii i-ai îndemnat să cânte în Biserică:
Bucură-te, că prin dulcea ta glăsuire pe mulţi i-ai apropiat de Dumnezeu;
Bucură-te, că şi pe noi ne-ai învăţat a iubi Evanghelia lui Hristos;
Bucură-te, cela ce cânţi mereu cu îngerii cereasca Liturghie;
Bucură-te, Sfinte mucenice Sava, apărător al dreptei credinţe!
Condacul Al 12-Lea
Ziua şi noaptea ai lăudat neîncetat pe Dumnezeu în psalmi şi cântări sfinte, cugetând la cele veşnice, îndemnând pe toţi să cânte lui Dumnezeu în Biserică: Aliluia!
Icosul Al 12-Lea
Petrecându-ţi Viaţa în slujba Bisericii lui Hristos, alături de preotul Sansala, ai învăţat pe toţi să se lase de toată grija cea lumească şi să cugete mai degrabă la cele cereşti, pentru care-ţi aducem aceste cântări duhovniceşti:
Bucură-te, căci cu multă smerenie, lui Dumnezeu te-ai rugat;
Bucură-te, că pe Maica Domnului pururea o ai lăudat;
Bucură-te, că prin rugăciune fierbinte ai biruit ispitele acestei vieti;
Bucură-te, că prin cuvântul adevărului pe mulţi la adevărata credinţă i-ai întors;
Bucură-te, că inima ta cu dragostea lui Hristos s-a aprins;
Bucură-te, trimisule al credinţei străbune în alte ţinuturi;
Bucură-te, mult rugătorule pentru binele poporului nostru;
Bucură-te, Sfinte mucenice Sava, apărător al dreptei credinţe!
Condacul Al 13-Lea
O, Prea Sfinte mucenice Sava, care ai vieţuit pe pământul străbunilor noştri până la moarte, roagă-te către Mântuitorul Hristos pentru toţi binecredicioşii din ţara noastră, să le dea tuturor pace, sănătate, mântuire ca, împreună cu tine, să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
(De trei ori)
Rugăciune Către Sfântul Mucenic Sava
Sfinte mucenice Sava, alesule al lui Hristos, care din tinereţe ai urmat calea Bisericii, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi, păcătoşii, care cinstim cu multă evlavie ale tale nevoinţe şi pătimiri pentru dreapta credinţă. Adu-ţi aminte de toţi binecredincioşii ţării noastre, ca şi noi să dobândim milă şi har înaintea lui Dumnezeu. Fii rugătorul nostru fierbinte înaintea Dreptului Judecător în Ziua cea mare a Dreptăţii lui Dumnezeu, care va să vie. Ajută-ne, Sfinte mucenice Sava, să ne îngrijim de mântuirea sufletelor noastre, să iubim cele cereşti şi să cugetăm mereu la cele veşnice, pentru ca şi noi să ne învrednicim a moşteni împărăţia cerească împreună cu toţi sfinţii. Amin!
Otpusul obişnuit.

ACATISTUL SFÂNTULUI MUCENIC SAVA DE LA BUZĂU, COMPUS DE PĂRINTELE ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE
După obişnuitul început, se zice:

Troparul, glasul al 4­lea
Mucenicul Tău, Doamne, Sava, întru nevoinţa sa, cununa nestricăciunii a luat de la Tine, Dumnezeul nostru, că având tăria Ta, pe chinuitori a învins, zdrobit­a și ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lui, Hristoase Dumnezeule, mântuieşte sufletele noastre.

Condacul 1:
Pe apărătorul credinţei dreptmăritoare în Hristos şi marele purtător de chinuri, care în epoca străveche pe pământul nostru a strălucit, veniţi, toţi iubitorii de mucenici, să­l lăudăm și cu evlavie să­i cântăm: Bucură­te, Sava Mucenice, alesule ostaş al lui Iisus Hristos!

Icosul 1:
Îngerească viaţă din tinereţe ai petrecut, fericite Sava, şi cu cuvântul și cu fapta părţile Buzăului le­ai luminat, iar slujirea la idoli o ai surpat. Pentru care noi, nevrednicii, cu laude te cinstim aşa:
Bucură­te, al Goţiei far luminos;
Bucură­te, nebiruit ostaş al lui Iisus Hristos;
Bucură­te, că viaţă creştinească cu desăvârşire ai trăit;
Bucură­te, că între păgânii goţi ca o stea ai strălucit;
Bucură­te, că prin cuvânt şi prin trăire pe ei i­ai luminat;
Bucură­te, căci cu pilda vieţii pe ei i­ai învăţat;
Bucură­te, căci cu ochii minţii tale pururea spre Dumnezeu priveai;
Bucură­te, că de la El plata ostenelilor tale aşteptai;
Bucură­te, că slujirea de idoli foarte o ai urât;
Bucură­te, că adevărata credinţă foarte o ai iubit;
Bucură­te, că prin cuvântul adevărului pe mulţi la adevărata credinţă i­ai adus;
Bucură­te, căci cu a ta trăire multora ai fost de folos;
Bucură­te, Sava Mucenice, alesule ostaş al lui Iisus Hristos!

Condacul al 2­lea:
Cu multă blândeţe și cu înfrânare viaţa ta o petreceai, cu rugăciunea cea gânditoare pe Dumnezeu în a ta inimă odihneai şi cu multă evlavie şi dragoste pururea pe El Îl lăudai, cântând: Aliluia!

Icosul al 2­lea:
Ai avut în minte, preafericite Sava, porunca ce opreşte pe creştini de a mânca cele jertfite idolilor. De aceea pe faţă ai mustrat această nelegiuire şi la arătare te­ai mărturisit pe tine următor al lui Hristos; pentru aceasta, noi, nevrednicii, cu laude te cinstim:
Bucură­te, căci cu inima ta în Dumnezeu ai crezut;
Bucură­te, că a mărturisi adevărul nu te­ai temut;
Bucură­te, căci din toată inima, cugetul și puterea pe Dumnezeu ai iubit; Bucură­te, că înaintea oamenilor L­ai mărturisit;
Bucură­te, că pentru pătimire pururea gata erai;
Bucură­te, căci cu mintea ta fericirea cea veşnică o vedeai; Bucură­te, că pătimirile vremii de acum le­ai trecut cu vederea; Bucură­te, că fericirea cea veşnică ţi­a fost ţie mângâierea; Bucură­te, că pentru Hristos toate gunoaie le socoteai;
Bucură­te, căci cu dragostea Lui pururea spre pătimire te aprindeai; Bucură­te, că prin dreapta mărturisire pe mulţi la adevăr ai întors; Bucură­te, căci cu pilda vieţii tale multora ai fost de folos; Bucură­te, Sava Mucenice, alesule ostaş al lui Iisus Hristos!

Condacul al 3­lea:
Pornindu­se iar mare prigoană în Goţia asupra creştinilor, tu, preafericite Sava, ai vrut să te duci de Sfintele Paști la preotul Gutticas, dar prin minune dumnezeiască ai fost îndreptat să te duci în satul tău, la preotul Sansala, şi împreună cu el să prăznuieşti Paștile și să cânţi lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 3­lea
A treia zi, noaptea, după praznicul Sfintelor Paști, Atarid cu o ceată de tâlhari a năvălit asupra satului vostru şi, prinzându­te pe tine şi pe preotul Sansala, v­au legat și v­au târât prin spini și prin pietre aspre, cu bătăi şi cu chinuri. Pentru aceasta noi, nevrednicii, cu laude vă cinstim aşa:
Bucură­te, că aceste chinuri împreună cu preotul Sansala le­ai suferit; Bucură­te, că întru aceasta ai fost nebiruit;
Bucură­te, că întru aceste chinuri ai rămas nevătămat;
Bucură­te, că pentru usturimea spinilor şi a pietrelor pe Domnul ai lăudat; Bucură­te, că muncitorii, văzând răbdarea ta, s­au ruşinat;
Bucură­te, că o osie de car de grumazul tău au legat;
Bucură­te, că toată ziua aceea osia în spate o ai purtat;
Bucură­te, că până noaptea târziu această muncă o ai răbdat; Bucură­te, că o femeie miloasă de acea osie te­a dezlegat;
Bucură­te, că iarăşi de o grindă ai fost spânzurat;
Bucură­te, că Atarid muncitorul cărnuri diavoleşti ţi­a dat spre mâncare; Bucură­te, că de la aceste cărnuri cu mare îngreţoşare te­ai întors; Bucură­te, Sava Mucenice, alesule ostaş al lui Iisus Hristos!

Condacul al 4­lea:
Defăimat­ai cu mare îngreţoşare cărnurile cele jertfite idolilor, pe aceste cărnuri, diavoleşti numindu­le, şi întorcându­te cu mare urâciune asupra lor, lui Dumnezeu, Celui ce dă hrană la tot trupul, ai cântat: Aliluia!

Icosul al 4­lea
Împotrivindu­te poruncii lui Atarid de a mânca cele jertfite diavolilor, una din slugile acestuia cu prea mare mânie te­a lovit cu o suliţă în piept, încât toţi se aşteptau să te vadă mort. Iar tu, viteazule ostaş al lui Hristos, această pătimire cu mare bărbăţie ai răbdat, pentru care te rugăm să primeşti de la noi această cântare: Bucură­te, diamantul credinţei cel neclintit;
Bucură­te, ostaşul lui Hristos cel nebiruit;
Bucură­te, că Atarid asupra ta hotărâre de moarte a dat;
Bucură­te, că în apa Buzăului a hotărât să fii înecat;
Bucură­te, că auzind de această poruncă pe Dumnezeu ai lăudat;
Bucură­te, că pătimirile vremii de acum le­ai trecut cu vederea;
Bucură­te, că aşteptarea veşnicelor bucurii ţi­a fost mângâierea;
Bucură­te, că ai fost dus cu chinuri spre înecare;
Bucură­te, că pe Dumnezeu Îl lăudai fără încetare;
Bucură­te, că ajungând la apa Buzăului, un lemn greu tiranii de grumazul tău au legat; Bucură­te, că aruncându­te în adâncul râului, te­au înecat;
Bucură­te, ostaş nebiruit şi neînfricat;
Bucură­te, Sava Mucenice, alesule ostaş al lui Iisus Hristos!

Condacul al 5­lea:
Sfârşindu­ţi alergarea ta la cer, Sava preafericite, la vârsta de treizeci și opt de ani, şi ducându­te să iei plata ostenelilor tale de la Stăpânul Hristos, ai cântat împreună cu îngerii Lui: Aliluia!

Icosul al 5­lea:
Scos­au din apă ucigaşii sfântul tău trup și l­au aruncat fiarelor spre mâncare; dar creştinii, luându­l, în taină l­au trimis bine­credinciosului voievod Junius Soranus, care, primindu­l cu mare bucurie, lui Dumnezeu a mulţumit cu laude, iar către tine a zis:
Bucură­te, comoară duhovnicească care la noi ai venit;
Bucură­te, stâlp al dreptei credinţe, care ai fost nebiruit;
Bucură­te, că pe neamul cel barbar al goţilor l­ai părăsit;
Bucură­te, crinule preafrumos care din spini ai odrăslit;
Bucură­te, că în a ta inimă pe Hristos ai odihnit;
Bucură­te, că până la moarte pe El L­ai mărturisit;
Bucură­te, cetăţean al Cerescului Împărat;
Bucură­te, stâlp al adevărului cel adevărat;
Bucură­te, că și părţile Buzăului le­ai luminat;
Bucură­te, că pe pământul Daciei romane ai pătimit;
Bucură­te, că aici pe Hristos cu mare îndrăzneală L­ai mărturisit;
Bucură­te, al Goţiei soare luminos;
Bucură­te, Sava Mucenice, alesule ostaş al lui Iisus Hristos!

Condacul al 6­lea:
La stăruinţa credinciosului guvernator al Sciţiei Mici, Junius Soranus, sfintele tale moaşte, Sava, au fost trimise la Tomis, unde fericitul episcop Bretanion cu tot poporul cu bucurie mare le­au primit și mulţumind lui Dumnezeu, au cântat: Aliluia!

Icosul al 6­lea
Auzit­a Sfântul Vasile cel Mare de prigoana cea cumplită ce făcuse Atarid, regele goţilor, asupra creştinilor și a trimis epistolă Sfântului Bretanion, episcopul de la Tomis, să trimită sfintele tale moaşte în Capadocia, pe care cu mare evlavie primindu­le, împreună cu tot poporul, cu mare cinste te­au lăudat aşa:
Bucură­te, al Goţiei luminătorule;
Bucură­te, al Tomisului mângâietorule;
Bucură­te, că din Goţia la noi ai venit;
Bucură­te, căci Capadocia cu mare evlavie şi bucurie te­a primit;
Bucură­te, că odată cu epistola Sfântului Bretanion în Capadocia ai sosit; Bucură­te, că Marele Vasile ca pe o comoară te­a primit;
Bucură­te, că pentru sosirea ta în Capadocia pe Dumnezeu a lăudat şi către tine a zis: Bucură­te, luceafărul Ortodoxiei cel prealuminat;
Bucură­te, soarele Bisericii cel preaminunat;
Bucură­te, că pe poporul Capadociei cu sosirea ta l­ai mângâiat;
Bucură­te, al Capadociei soare luminos,
Bucură­te, că sosirea sfintelor tale moaşte acolo multora a fost de folos;
Bucură­te, Sava Mucenice, alesule ostaş al lui Iisus Hristos!

Condacul al 7­lea:
Marele Ierarh Vasile, răspunzând la scrisoarea episcopului Bretanion al Tomisului, cu mare evlavie lăuda pe atletul lui Hristos, Sava, şi cu mare stăruinţă îndemna pe poporul său să slăvească pe Dumnezeu pentru sosirea lui acolo şi să cânte: Aliluia!

Icosul al 7­lea:
În scrisoarea sa, Sfântul Vasile cel Mare îşi arăta preţuirea faţă de pătimirile martirilor din Dacia şi cu deosebită evlavie aminteşte de ostaşul lui Hristos, Sava, zicând:
Bucură­te, Sava, ostaşul lui Hristos cel nebiruit;
Bucură­te, mucenic mult iubit;
Bucură­te, al adevărului ostaş neînfricat;
Bucură­te, că de chinuri nu te­ai înfricoşat;
Bucură­te, că din tinereţe credinţa cea dreaptă ai primit;
Bucură­te, că înaintea oamenilor pe Hristos ai mărturisit;
Bucură­te, că de prigoana lui Atarid nu te­ai spăimântat;
Bucură­te, că în dreapta credinţă ai rămas nemişcat;
Bucură­te, că Sfântul Vasile pentru credinţa ta te­a lăudat;
Bucură­te, căci sosirea sfintelor tale moaşte în Capadocia pe creştinii de acolo foarte i­a bucurat; Bucură­te, al Capadociei sfeşnic prealuminos;
Bucură­te, că sfintele tale moaşte multora au fost de folos;
Bucură­te, Sava Mucenice, alesule ostaş al lui Iisus Hristos!

Condacul al 8­lea:
În a doua sa epistolă, Marele Vasile îndeamnă pe toţi creştinii din Dacia să facă rugăciune către Atotputernicul Dumnezeu ca să readucă pacea peste Bisericile Sale şi cu toţii să preamărească îndurarea lui Dumnezeu, cântând: Aliluia!
Icosul al 8­lea:
În a treia sa epistolă pe care a trimis­o în Dacia Pontică, Marele Vasile îşi arată marea sa mulţumire pentru primirea sfintelor tale moaşte, mucenice al lui Hristos, şi împreună cu toţi creştinii de acolo te laudă, zicând:
Bucură­te, ostaşule al dreptei credinţe din ţinuturile strămoşeşti; Bucură­te, luptătorule împotriva credinţei celei păgâneşti; Bucură­te, că inima ta cu dragostea lui Hristos s­a aprins; Bucură­te, căci cu darul Lui întunericul păgânătăţii l­ai învins;
Bucură­te, căci în inima ta adevărul credinţei ai primit;
Bucură­te, căci cu mare îndrăzneală adevărul la arătare ai mărturisit; Bucură­te, adevărat cetăţean al împărăţiei celei de sus;
Bucură­te, că sufletul tău pentru Hristos ţi­ai pus;
Bucură­te, că trupul, lumea şi pe diavol ai biruit;
Bucură­te, că în dreapta mărturisire ai rămas neclintit;
Bucură­te, că ai trecut cu vederea cele de jos;
Bucură­te, că prin mărturisirea adevărului, multora ai fost de folos; Bucură­te, Sava Mucenice, alesule ostaş al lui Iisus Hristos!

Condacul al 9­lea:
Toţi credincioşii din ţara noastră se cuvine a mulţumi Preaputernicului Dumnezeu, Care a binevoit ca din ţinuturile noastre strămoşeşti să aleagă pe ostaşul Său, Sava, care în cer se roagă pentru Biserica şi neamul nostru românesc, cântând: Aliluia!

Icosul al 9­lea:
Sfântul episcop Bretanion al Tomisului a trimis o epistolă, odată cu sfintele tale moaşte, Mucenice Sava, făcând mare bucurie Marelui Ierarh Vasile și tuturor binecredincioşilor din Capadocia, care cu mare evlavie şi credinţă te­au lăudat, zicând aşa:
Bucură­te, Sava, care cu sângele tău apa Buzăului ai sfinţit;
Bucură­te, că şi în părţile Tomisului ai strălucit;
Bucură­te, comoară duhovnicească din Goţia, nouă trimisă;
Bucură­te, că și în Capadocia eşti lumină aprinsă;
Bucură­te, mângâiere duhovnicească din a noastră ţară;
Bucură­te, trimisule al Ortodoxiei din ţară, afară;
Bucură­te, că persecuţia cea aprinsă împotriva creştinilor pe tine nu te­a spăimântat; Bucură­te, că persecuţia lui Atarid foarte o ai mustrat;
Bucură­te, căci prin prigoane şi suferinţe ai strălucit;
Bucură­te, că adevărul înaintea tiranilor ai mărturisit;
Bucură­te, căci pentru mărturisirea lui Hristos cu mare dragoste ai fost aprins; Bucură­te, sfeşnic al Bisericii prealuminos;
Bucură­te, Sava Mucenice, alesule ostaş al lui Iisus Hristos!

Condacul al 10­lea:
Ochiul cel neadormit şi atoatevăzător privind în a ta inimă, preafericite Sava, şi văzând dragostea ta cea neclintită către mărturisirea adevărului, ţi­a dat ţie răbdare până la sfârşit, spre a cânta lui Dumnezeu în veacul cel viitor lauda: Aliluia!

Icosul al 10­lea:
După mărturia Marelui Apostol Pavel, toate cele ale veacului de acum le­ai socotit gunoaie și preţul cel mare l­ai pus pe mân­tuirea sufletului tău. De aceea şi poporul cel dreptcredincios al Bisericii lui Hristos te laudă aşa:
Bucură­te, minte clarvăzătoare;
Bucură­te, inimă de Dumnezeu iubitoare;
Bucură­te, că slava veacului de acum o ai trecut cu vederea; Bucură­te, că aşteptarea veşnicelor bucurii ţi­a fost ţie mângâierea; Bucură­te, că petrecerea ta pe pământ, în cer a fost;
Bucură­te, crin preafrumos din spini răsărit;
Bucură­te, trandafir al raiului pururea înflorit;
Bucură­te, omule pământesc cu minte de Dumnezeu văzătoare; Bucură­te, albina lui Hristos cea mult lucrătoare;
Bucură­te, vulturul dreptei credinţe cel înalt zburător;
Bucură­te, tu, cel ce eşti aprins cu dumnezeiescul dor;
Bucură­te, floarea raiului cu bun miros;
Bucură­te, Sava Mucenice, alesule ostaş al lui Iisus Hristos Condacul al 11­lea:
Ai alergat ca cerbul spre izvoarele apelor până ce ai ajuns la izvorul vieţii, Hristos, din Care ţi­ai potolit setea cea duhovnicească, Sava preafericite. și acum, pururea îndulcindu­te de slava Lui, împreună cu îngerii, în veci cânţi: Aliluia!
Icosul al 11­lea:
Dusu­te­au pe tine ostaşii lui Atarid spre a te îneca în apa Buzăului, iar tu, preafericite, ai zis către dânşii: „Acum văd dincolo de râu pe Cel care trebuie să­mi primească sufletul meu”. De aceea, noi, nevrednicii, te rugăm, acolo unde ai fost dus de Mân­tuitorul Iisus Hristos, adu­ţi aminte și de noi, care te lăudăm aşa:
Bucură­te, rod al grădinii celei de sus;
Bucură­te, că acolo prin multe pătimiri și suferinţe ai ajuns; Bucură­te, al raiului moştenitor;
Bucură­te, că acum s­a împlinit dumnezeiescul tău dor;
Bucură­te, că de Dumnezeu ai flămânzit şi însetat;
Bucură­te, că acum cu apa Vieţii te­ai adăpat;
Bucură­te, că acolo cu îngerii pe Dumnezeu proslăveşti;
Bucură­te, căci cu patriarhii, cu apostolii şi cu mucenicii te veseleşti; Bucură­te, căci cu sete duhovnicească spre cer ai alergat; Bucură­te, căci acum roua Duhului Sfânt pe tine te­a rourat; Bucură­te, crin al raiului preafrumos;
Bucură­te, smirnă duhovnicească cu bun miros;
Bucură­te, Sava Mucenice, alesule ostaş al lui Iisus Hristos!
Condacul al 12­lea:
Ai aşteptat cu mare bucurie, fericite Sava, despărţirea de trupul tău; iar în inimă o singură dorire aveai, ca până la sfârşit chin­urile să le rabzi şi cu Hristos duhovniceşte să te uneşti, spre ai cânta Lui în veci: Aliluia!
Icosul al 12­lea:
Ai fost afundat în apa Buzăului, preafericite Sava, cu un lemn greu legat de grumazul tău, închipuind prin aceasta taina Crucii şi a Botezului, semnele mântuirii neamului omenesc din robia diavolului. De aceea noi, nevrednicii, cu credinţă şi cu evlavie te cinstim aşa:
Bucură­te, următorule al Crucii lui Hristos;
Bucură­te, că prin a ta pătimire multora ai fost de folos; Bucură­te, căci cu pilda suferinţei tale pe mulţi ai folosit; Bucură­te, că până la moarte tu pe Hristos L­ai iubit; Bucură­te, că din părţile Buzăului ca o lumină ai strălucit; Bucură­te, că ţara noastră cu pătimirea ta o ai sfinţit; Bucură­te, albina lui Hristos cea de miere aducătoare; Bucură­te, a ţării noastre veşnică floare;
Bucură­te, că acum înaintea Domnului locuieşti; Bucură­te, că pentru binele ţării noastre pururea mijloceşti; Bucură­te, stâlpare duhovnicească din tulpina lui Hristos; Bucură­te, comoară duhovnicească de mult folos; Bucură­te, Sava Mucenice, alesule ostaş al lui Iisus Hristos!
Condacul al 13­lea:
O, preafericite Mucenice al lui Hristos, Sava, care pe pământul ţării noastre până la moarte ai suferit, roagă­te către Preabunul Dumnezeu pentru toţi binecredincioşii din această ţară, ca să le dea Dumnezeu tuturor pace, sănătate și mntuire sufletelor, spre a cânta împreună cu tine lui Dumnezeu: Aliluia! (de trei ori).
Apoi se zice din nou Icosul întâi: Îngerească viaţă din tinereţe… și Condacul întâi: Pe apărătorul credinţei…

ACATISTUL SFÂNTULUI SAVA DE LA BUZĂU, COMPUS DE PĂRINTELE PROTOSINGHEL IOVAN DE LA MĂNĂSTIREA LESJE, SEPTEMBRIE 2016

După obişnuitul început, se zice Condacul 1
Ales al pământului goilor, Sava, omul cu suflet bun, în îndepărtatul an 334 pe valea râului Buzău în Dacia, astăzi România, a propovăduit Creștinismul cu ajutorul călăuzitorului său duhovnicesc sfântul Sansala, încât cei doi erau precum doi îngeri pământești pe care Dumnezeu i­a trimis în lume ca albinele între flori să răspândească credina între dacii și goii păgâni. Smerit în vorbă, dar nu și în pricepere, Sava era în fiecare faptă dreaptă ascultător, iar noi lăudând a sa viaă strigăm: Bucură­te, Sava, al pământului goilor mucenic!
Icosul 1
Înfrăit cu îngerii și oamenilor în rugăciune mijlocitor, Sava, slava lui Dumnezeu a postului, prin voina Făcătorului său, pentru Care mai târziu a pătimit până la sânge pentru mărturisire, a rămas de neclintit. Cântând în biserică slujea cu frică lui Dumnezeu și se bucura cu cutremur, fapt pentru care și noi ne bucurăm și cântăm așa:
Bucură­te, al credinei creștine îndrăzne propovăduitor!
Bucură­te, al legii Domnului înflăcărat păzitor și apărător!
Bucură­te, că ai hotărât pe sine lui Hristos ca jertfă să te aduci!
Bucură­te, că pentru aproapele ca și pentru Iisus cel iubit cu sufletul te­ai predat!Bucură­te, că ai râvnit ca un apostol al goilor!
Bucură­te, lauda și întărirea obștii mănăstirii Lešje!
Bucură­te, unde acum te odihnești și pe toi mereu neobosit îi ocrotești!Bucură­te, ajutorul, ocrotirea și apărarea (trimisă a) Harului!
Bucură­te, Sava, al ării goilor mucenic!
Condacul al 2­lea
Athanaric, regele dac al goilor, sub înrâurirea preoilor păgâni a început prigonirea creștinilor, astfel încât muli prini și judecători goi i­au obligat pe creștini să mănânce carnea animalelor aduse ca jertfe idolilor păgâni. Însă pricepere de Dumnezeu luminată ţi s­a dat ie, Sava, când te­ai ridicat în mod public împotriva a toate acestea și ai spus că creștinii ar trebui cu îndrăzneală și făiș să­și apere credina de necurăia păgânească. De aceea, întru slava Domnului care i­a dat îndrăzneala și trezvia minii, îi strigăm din toată inima: Aliluia! Aliluia! Aliluia!
Icosul al 2­lea
Atunci când prigoana a devenit mai deasă și mai brutală, consătenii lui Sava s­au jurat judecătorului că între ei nu mai sunt creștini. Iubitorul de adevăr Sava, neputând îndura nedreptatea, cu smerenie și fără cea mai mică mândrie s­a arătat, a mărturisit că este creștin și i­a mustrat pe săteni pentru că s­au jurat în numele său. Deși de multe ori de ai săi a fost surghiunit și din nou înapoiat, chiar și pe judecător l­a uimit cu umilele sale straie ărănești, încât hotărî că un astfel de om nu poate face rău nimănui. Noi, cunoscând sfinenia vieii tale, îi cântăm așa:
Bucură­te, minunat învăător al Ortodoxiei!
Bucură­te, că prin post și rugăciune sufletul i l­ai curăit!
Bucură­te, că prin a ta blândee mulimea credincioșilor ai adus­o Împăratului ceresc!Bucură­te, nestinsă lumânare care în ara goilor prin rugăciune strălucea!Bucură­te, pentru că prin virtuile tale ara dacilor o ai împodobit!
Bucură­te, mângâierea tuturor celor care au nevoie de ajutorul tău!
Bucură­te, că prin puterea lui Dumnezeu ai săvârșit multe minuni!
Bucură­te, Sava, al ării goilor mucenic!
Condacul al 3­lea
În ajunul sărbătorii sărbătorilor, Sava, întristându­se pentru preotul său, despre care credea că din cauza marii prigoane a fugit în Grecia, a hotărât ca sărbătoarea să o serbeze cu preotul Gutticas din satul vecin. Dar Dumnezeu care pe toate le chivernisește a umplut căile lui cu ninsoare și l­a trimis pe sfântul Său sol care l­a făcut să renune la gândul său și l­a sfătuit ca Paștele să le aștepte slujind cu părintele său duhovnicesc Sansalas, cântând lui Dumnezeu: „Hristos a înviat” și bucurie a adus, Aliluia! Aliluia! Aliluia!
Icosul al 3­lea
Slăvind în cântări Învierea după trei zile a lui Hristos, Sava s­a bucurat de făgăduina mântuitoare a Domnului său despre în­vierea de obște a celor vii și a celor mori, cântând în timpul slujbei: „Învierea Ta, Hristoase, îngerii o cântă în ceruri și pe noi pe pământ ne învrednicește, cu inimă curată să Te slăvim”; nebănuind că în curând asupra lui se vor împlini cuvintele lui Dumnezeu adresate lui Simon Petru: „Când vei îmbătrâni, vei întinde mâinile tale și altul te va încinge și te va duce unde nu voiești” [Ioan 21, 18], arătând cu ce fel de moarte Îl va proslăvi pe Dumnezeu. Noi, văzându­te pe tine, Sava, cum te­ai predat întru totul în slujba lui Dumnezeu care pe toate le chivernisește, îi cântăm așa:
Bucură­te, de Dumnezeu oferit și ales vas al Duhului Sfânt!
Bucură­te, că prin tine ochii duhovnicești ai celor care erau odinioară orbi s­au deschis!
Bucură­te, că prin numele tău și cel al lui Dumnezeu se va slăvi!
Bucură­te, Sava, capul înelept al poporului tău!
Bucură­te, că muli prin tine au aflat de Tatăl ceresc!
Bucură­te, al cărui suflet strălucește în lumina neapropiată, iar trupul se odihnește în biserica lui Dumnezeu!Bucură­te, că atragi spre tine multe inimi, înmoaie și inimile noastre împietrite de păcat!
Bucură­te, Sava, al ării goilor mucenic!
Condacul al 4­lea
Minune neobișnuită s­a petrecut, precum odinioară cu cei trei tineri, care în văpaia cuptorului răcorii fiind de roua harului lui Dumnezeu, nicio rană, nicio durere nu au suferit, astfel și tu, Sava, prin spini gol fiind târât, biciuit și bătut, prin lucrarea harului lui Dumnezeu ai uimit pe ostașii care pe trupul tău nicio rană nu văzuseră, de aceea Făcătorului și Mântuitorului tău în inima ta I­ai mulumit: Aliluia! Aliluia! Aliluia!
Icosul al 4­lea
Cei fără de Dumnezeu neputând răbda a ta sfântă neclintire, Sava, prin care cu Sansalas pe idolii falși ai defăimat și credina în Hristos cu dragoste le­ai predicat, au privit în tăcere întreaga întâmplare, iar tu, pătimitorule, cu faa luminată ai strigat ca toii să asculte: „Nu m­ai prigonit și nu m­ai târât gol și descul prin spini? Uitai­vă la mine acum: niciunde răni pe picioarele mele, nici urmă a bătăilor voastre pe trupul meu!”, dovedind prin aceasta că Dumnezeu este făcătorul minunilor, izvorul vieii și al bucuriei, Căruia împreună cu tine în laudă Îi strigăm așa:
Bucurai­vă, Sava și Sansalas, căci prin răbdarea voastră ai mântuit sufletele voastre!Bucurai­vă, căci în locul dulceii acestei lumi chinuri aspre pentru Hristos ai primit!Bucurai­vă, căci în apropierea de Dumnezeu ai fost stăruitori în chinuri!
Bucurai­vă, căci nici biciuirile, nici răstignirile nu v­au putut despări de Hristos!
Bucurai­vă, căci pe muli care au privit chinurile voastre i­ai uimit și la credină i­ai adus!Bucurai­vă, sfinilor viteji stăruitori și a mucenici răbdători!
Bucurai­vă, luptători neobosii care nu v­ai lăsat mituii de judecătorii păgâni!
Bucurai­vă, Sava și Sansalas, ai ării goilor mucenici!
Condacul al 5­lea
Dorind ca păgânilor să le descopere marea taină a proniei lui Dumnezeu, precum odinioară apostolul Pavel în Epistola întâi către Corinteni, așa și Sava le cuvânta dacilor: „Nu vă înjugai la jug străin cu cei necredincioși, căci ce însoire are dreptatea cu fărădelegea? Sau ce împărtășire are lumina cu întunericul? Și ce învoire este între Hristos și Veliar sau ce parte are un credincios cu un necredincios? Sau ce înelegere este între templul lui Dumnezeu și idoli? Căci noi suntem templu al Dumnezeului celui viu, precum Dumnezeu a zis că: «Voi locui în ei și voi umbla și voi fi Dumnezeul lor și ei vor fi poporul Meu». De aceea: «Ieșii din mijlocul lor și vă osebii, zice Domnul, și de ce este necurat să nu vă atingei și Eu vă voi primi pe voi. Și voi fi vouă tată, și vei fi Mie fii și fiice», zice Domnul Atotiitorul”.[II Cor 6, 14­18] și strigăm lui Dumnezeu împreună cu toii: Aliluia!Aliluia!Aliluia!
Icosul al 5­lea
Păgânilor învolburai de furtuna ispitirilor care urmau una alteia, cufundându­se în gânduri și fapte necurate, nevrednici milei din pricina nepocăinei, le era cu neputină să cunoască pe adevăratul Dumnezeu. De aceea, Sava, de ispitirile năvălitoare și vrăjmășia vicleanului numai prin iubirea lui Dumnezeu te­ai păzit, dând laudă Celui care a spus: „Mai mare este Cel ce e în voi, decât cel ce este în lume” [I Ioan 4, 4]. Minunându­ne de bărbăia sfântului Sava, îi strigăm așa:
Bucură­te, stâlp nemișcat al mărturisirii!
Bucură­te, sfinenie binecuvântată!
Bucură­te, întărirea gândului!
Bucură­te, liman al mântuirii!
Bucură­te, al obștii acesteia dar al lui Dumnezeu!
Bucură­te, că prin venirea ta în această obște ai devenit întărirea izbăvirii ei!Bucură­te, ocrotitor al tuturor creștinilor și mângâietor al săracilor!Bucură­te, Sava, al ării goilor mucenic!
Condacul al 6­lea
Precum trupul omenesc cel mai bine slujește sufletului atunci când sufletul nu se gândește la acesta, așa și Sava nu simise durere trupească atunci când slujitorul mânios al lui Atarid îl lovise atât de tare cu sulia încât toi credeau că va muri îndată. Atunci chipul lui Sava se însenină de o lumină neobișnuită, lumină mai puternică decât a câtorva sori puşi împreună, și zise slu­jitorului: „Tu crezi că m­ai rănit cu sulia ta, dar eu acea lovitură am simit­o ca și când m­ai fi lovit cu o șuviă de lână”. Împăcat cu moartea, trupul lui Sava se inea încă în viaă, strălucea cu viaa sufletului foarte viu care Îl slăvea pe Cel Prea Înalt: Aliluia!Aliluia! Aliluia!
Icosul al 6­lea
Sava, cu ochii închiși ai privit în lumile libere și descătușate de trup. Asemeni duhurilor nemuritoare ai privit fără ochi, ai auzit fără urechi și ai simit îndestularea fără trup, căci văzul duhovnicesc este nemărginit de adânc și auzul duhovnicesc neasemuit de ascuit, iar simul duhovnicesc nemăsurat de puternic faă de ceea ce omul trupesc poate cu ochii vedea, cu urechile asculta și cu sufletul în trup simi. Asemenea adevărailor învăători, Sava, ai socotit trupul temniă, iar despărirea sufletului de trup descătușare, așadar ca unui vestitor al împărăiei nemuritoare îi cântăm așa:
Bucură­te, Sava, următor al sfinilor mucenici!
Bucură­te, că încă pe pământ ai trăit în fericire fără răutate în inimă!
Bucură­te, că te­ai făcut pe sine un vistier al bunătăilor!
Bucură­te, că prin aceasta ai devenit ca o tămâiere bineplăcută în faa lui Dumnezeu!
Bucură­te, că acum trăiești în lumea tainică a sfintelor suflete ale mucenicilor!
Bucură­te, că prin nevoina și numele tău ai îndreptăit înelepciunea bătrânului!
Bucură­te, că prin venirea ta în acest loc sfânt ai devenit un slujitor al Preasfintei Născătoare de Dumnezeu!Bucură­te, Sava, al ării goilor mucenic!
Condacul al 7­lea
Sufletul tău, Sava, a presimit deja că predarea cumplitelor chinuri duce către un sfârșit apropiat. Cu cât îndurai suferinele mai cu curaj, cu atât dușmanul se împlinea cu o dorină mai mare pentru răzbunare, astfel că necuratul Atarid, nemaiavând răbdarea de a se ocupa de tine, a întărit hotărârea și astfel trecerea ta [la Domnul] a făcut­o neîndoielnică, iar sufletul tău s­a bucurat de apropiata ta sosire în braele Făcătorului său: Aliluia! Aliluia! Aliluia!
Icosul al 7­lea
Frica de moarte aduce întuneric și amărăciune în viaă, o face neînsemnată și mică. A se înăla asupra păcatului și a morii, a avea frică de păcat și a nu avea frică de moarte, aceasta este cea mai mare vitejie și cea mai mântuitoare știină. Ai aflat, Sava, că asupra păcatului și a morii se poate ridica doar cel care la acea înălime îl află pe Dumnezeu, de aceea îi strigăm așa:
Bucură­te, Sava, că din tinereile tale pe Dumnezeu L­ai căutat!
Bucură­te, că Lui cu credină până la sfârșit L­ai slujit!
Bucură­te, că în inima ta întotdeauna pe El Îl purtai!
Bucură­te, că zi și noapte cu însufleire te­ai rugat!
Bucură­te, cel ce rușinezi înelepciunea deșartă!
Bucură­te, ocrotitor al sufletelor de Dumnezeu iubitoare!
Bucură­te, împreună vieuitor al soborului sfinilor mucenici!
Bucură­te, Sava, al ării goilor mucenic!
Condacul al 8­lea
Toată viaa noastră în străinătatea pământească este plină de nenumărate încercări și nevoine, necazuri, păcate și vicii care ne surprind, ca să evităm chinurile veșnice fără pocăină sinceră, ca să îndurăm nevoinele și mucenicia pentru Hristos, dacă și asupra noastră Domnul va îngădui încercarea suferinelor pentru sfânt numele Lui. Cu nădejde în Născătoarea noastră de Dum­nezeu, ocrotitoarea acestei obști, și lacrimile tale calde, părinte Sava, îi aducem rugăciuni stăruitoare și strigăm: Aliluia! Aliluia! Aliluia!
Icosul al 8­lea
Alegând Împărăia lui Hristos, prin nevoină până la sfinenie ai inclus poporul tău în rândul popoarelor cerești, nemuritoare și îngerești. Tu nu ai fi putut lăsa o moștenire mai mare poporului tău, afară de a face o astfel de alegere și a o adeveri prin pecetea sângele tău. Contemporanii tăi nu au îneles jertfirea ta cea bine plăcută lui Dumnezeu, dar generaiile următoare, asemeni unui bob de muștar, și­au găsit adăpost în faa furtunii ispitelor în sprijinul tău, cântându­i așa:
Bucură­te, truditorule credincios în via lui Hristos!
Bucură­te, că și inimile celor simpli le­ai reînnoit!
Bucură­te, că în faa moaștelor tale pe oameni îi cuprinde evlavia!
Bucură­te, că pe cei nemiloși spre milostenie i­ai aplecat!
Bucură­te, mângâiere în suferine a celor credincioși și necredincioși!Bucură­te, pom umbros care pământul și obștea noastră cu lumina ta o umbrești!Bucură­te, ocrotitorul celor pe nedrept osândii!
Bucură­te, Sava, al ării goilor mucenic!
Condacul al 9­lea
Toi îngerii se minunează de căldura dragostei tale pentru Hristos, mucenicule Sava, de mărimea nevoinei și a lepădării tale de sine. Pe tine Domnul te­a recunoscut, a acceptat credincioșia ta și a primit jertfa ostenelilor tale, iar nouă în necazuri și griji pe tine spre bucurie ne­a dăruit, de aceea și noi, chemând ajutorul tău cu credină, strigăm lui Dumnezeu, biruitorului morii: Aliluia! Aliluia! Aliluia!
Icosul al 9­lea
Sunt nepricepui cuvântătorii înelepciunii deșarte să exprime înălimea suferinei tale. Văzând drumul tău spre Mielul lui Dumnezeu, te rugăm să primești puinul nostru și ajută­ne ca în fiecare ceas să ne purtăm crucea.
Dându­ne seama de profunzimea căderii sufletelor noastre cele zdrobite, îi grăim așa: Bucură­te, a cuvintelor lui Hristos împlinire!
Bucură­te, profunzime a suferinelor care pe duhurile cele rele le biruie!
Bucură­te, că prin tine și Dumnezeu se înveselește!
Bucură­te, măreie a suferinelor încununată cu mucenicie!
Bucură­te, bucuria tuturor celor credincioși!
Bucură­te, că prin tine vieuirea noastră cu adevărat o îndreptăm!
Bucură­te și deschide ne inimile spre căină și nădejde!
Bucură­te, Sava, al ării goilor mucenic!
Condacul al 10­lea
Precum se petrece în viaa oamenilor sfini, în timp ce unii se luminează și binecuvântează pe Dumnezeu pentru mila Lui, alii se întunecă, amenină și Îl blestemă, tot așa și atunci, la hotărârea și judecata finală asupra execuiei, Sava a exclamat:„Binecuvântat ești, Dumnezeule, și preaslăvit este numele Fiului Tău în veci, amin. Atarid pe sine însuși s­a predat morii și pieirii veșnice, iar pe mine m­a trimis în viaa veșnică. Pentru că aceasta a fost voia Ta, Doamne, Dumnezeul nostru, Căruia I se cuvine cinste și închinăciune acum și în vecii vecilor! Aliluia, Aliluia, Aliluia!”
Icosul al 10­lea
A știut Sava că atunci când un om se întoarce cu faa către Dumnezeu, toate drumurile duc la Dumnezeu, iar când se întoarce cu faa de la Dumnezeu, toate drumurile duc spre ruină și moarte. Însă Domnul până și moartea, cel mai mare chin și cea mai înfricoșătoare teamă omenească, a transformat­o în vis, a învins­o și a deschis calea neamului omenesc spre înviere și biruină. De aceea, Sava priveghea prudent asupra sa știind că va ieși și va sta în faa feei Sale, iar noi cu nădejde în ajutorul că ne va dezvălui adevărata cale, îi cântăm așa:
Bucură­te, că în iubirea caldă faă de Dumnezeu călătoria ta pământească a luat sfârșit!
Bucură­te, că în pace duhul tău în mâinile lui Dumnezeu Tatăl l­ai predat!
Bucură­te, că din valea pământească în Împărăia cerească te­ai mutat!
Bucură­te, că împreună cu soborul îngerilor în cer acum petreci!
Bucură­te, că împreună cu toi sfinii de nespusa desfătare te îndulcești!
Bucură­te, căci coroană de la Împăratul slavei după vrednicia nevoinelor tale o ai primit­o!
Bucură­te, că prin îndrăzneala pe care ai primit­o în faa lui Dumnezeu această obște o îngrădești și o aperi!Bucură­te, Sava, al ării goilor mucenic!
Condacul al 11­lea
Și astfel sfântul, condus la moarte, nu înceta să laude și să mulumească lui Dumnezeu, socotind că suferinele acestor vremuri sunt nimic faă de slava care ni se va descoperi. Iar, în timp ce soldaii vorbeau între ei: „De ce nu slobozim acest om nevinovat?”, sfântul Sava le spuse: „De ce vorbii nechibzuit și nu îndeplinii ceea ce vi s­a poruncit? Eu văd ceea ce voi nu putei vedea: iată, sfinii Îngeri care au venit să primească cu slavă sufletul meu”. De îndată ce au ajuns la râu, soldaii au legat sfântului mucenic piatră la gât, l­au aruncat în apă și l­au înecat. Apoi ucigașii au scos din apă trupul mucenicului și l­au părăsit neînmormântat pe mal. Dar nici fiarele, nici păsările nu s­au atins de sfântul său trup, ci fraii credincioși l­au ascuns rugându­se în taină: Aliluia!Aliluia! Aliluia!
Icosul al 11­lea
Stând înaintea tronului Împăratului slavei împreună cu soborul îngerilor și cu toi sfinii, nu nesocoti, mucenice Sava, rugăciunile noastre și nu ne uita în rugăciunile tale pe noi, care îi cântăm așa:
Bucură­te, că tot ceea ce este de folos pentru mântuire de la Domnul ceri!Bucură­te, că celor neputincioși în boli ușurare și vindecare le dăruiești!Bucură­te, al acestei obști și al acestui inut luminător prealuminat!Bucură­te, al harului lui Dumnezeu pentru noi stăruitor!
Bucură­te, al sănătăii trupurilor noastre păzitor!
Bucură­te, al sufletelor noastre pe calea mântuirii călăuzitor!Bucură­te, al celor defăimai și pe nedrept prigonii eliberator!Bucură­te, Sava, al ării goilor mucenic!
Condacul al 12­lea
Luminător care răsfrângi razele credinei te­ai arătat pe pământ, nu doar în Dacia, ci acum și în toată lumea ortodoxă, raze de minuni ale vindecărilor au ajuns și în pările noastre, de aceea, preaslăvind pe Domnul care ni te­a dăruit, îi cântăm: Aliluia!Aliluia! Aliluia!
Icosul al 12­lea
Lăudându­i în cântări ostenelile înaintea lui Dumnezeu, noi, mult pătimitorule vestit, îndelungă răbdarea ta o lăudăm și mărim al tău din nou botez în sângele mucenicesc, și apoi, stăruind după a ta grijă pentru noi și cinstind a ta sfântă amintire, îi cântăm așa:
Bucură­te, al întunericului păgânesc izgonitor grabnic!
Bucură­te, al fiecărei răutăi dezrădăcinător zelos!
Bucură­te, ales minunat al lui Dumnezeu!
Bucură­te, al rânduielilor bisericești păzitor!
Bucură­te, al cântărilor bisericești învăător iscusit!
Bucură­te, asemeni îngerului trimis de Dumnezeu, dezvăluitor al păgânilor daci!Bucură­te, lămuritor înelept în credina creștină!
Bucură­te, Sava, al ării goilor mucenic!
Condacul al 13­lea
O, sfinte mucenice Sava, slujitor credincios al lui Hristos, Dumnezeul nostru, ascultă aceste puine cuvinte de laudă ale noastre după darul lui Hristos, de la care am primit îndrăzneală să mărim nevoinele și crucea pe care cu vrednicie ai purtat­o și cu care lupta pentru Împărăia cerească ai dobândit­o și prin aceasta și pe noi ne­ai povăuit ca credina creștină ortodoxă până la moarte să o păstrăm curată, sufletele în Domnul să le îndumnezeim și să moștenim Împărăia lui Dumnezeu, astfel încât să putem tot­deauna cu bucurie împreună cu tine să strigăm: Aliluia! Aliluia! Aliluia! (de trei ori).
Apoi se zice iarăşi Icosul întâi: Înfrăit cu îngerii și oamenilor… şi Condacul întâi: Ales al pământului goilor…